Nașterea cezariană nu este o metodă nouă de a aduce bebelușii pe lume. Referințe la ceea ce numim azi operația de cezariană apar la vechii hinduși, egipteni, greci și romani, dar și în folclorul european sau chinezesc. La origini, nașterea cezariană era singura variantă de a salva bebelușul, atunci când mama deceda. Astăzi, operația de cezariană este frecvent întâlnită în practica medicală, dar Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca nașterea cezariană să aibă loc doar când este motivată de o urgență medicală.
În ultimele decenii, prevalența nașterii prin cezariană a crescut semnificativ. Procedura a devenit o practică uzuală în multe țări. Teama de durerile din timpul travaliului, avantajul de a putea programa venirea bebelușului pe lume când părinții și medicii sunt foarte ocupați sau chiar factori culturali, care țin de credința că bebelușul va avea noroc în viață dacă va fi născut în zile anume au contribuit la creșterea numărului de nașteri prin cezariană. Nașterea cezariană este percepută ca fiind mai puțin traumatizantă pentru bebeluș și este preferată de medici pentru a putea elimina eventuale riscuri care pot apărea în timpul nașterii naturale. Nu în ultimul rând, nașterea cezariană este preferată de viitoarele mame care cred, în mod greșit, că pot evita astfel neplăceri precum incontinența urinară sau că își pot relua viața sexuală după naștere mai devreme decât dacă ar naște natural.
Când este justificată medical, nașterea cezariană este metoda de a aduce pe lume un bebeluș într-o situație în care mama sau copilul sunt în pericol. Totuși, ca orice operație importantă, cezariana implică mai multe riscuri.
Dr. Octavia Puiu
Medic Primar Obstetrică-Ginecologie
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că operația de cezariană crește riscul necesității unei transfuzii și riscul de complicații cu anestezia. Organele interne pot fi vătămate, riscul de infecție este mai crescut, iar bebelușii născuți prin cezariană pot avea probleme de respirație și un mai mare risc de astm. Nu în ultimul, rând nașterea prin cezariană poate determina complicații pentru o naștere ulterioară, precum ruptură uterină, placenta previa sau accreta sau histerectomie – avertizează specialiștii OMS.
Ghidul privind operația cezariană, publicat în 2019 pe site-ul Ministerului Sănătății precizează când este indicată o astfel de operație:
· Obstrucţia canalului de naştere matern (ex: fibrom sau tumori);
· Malformațiile vaginului;
· Sarcină asociată cu cancer de col uterin;
· Patologie cervico-vagino-perineală cicatricială;
· Patologie asociată sarcinii;
· Distocie osoasă – disproporţie cefalopelvică (când capul bebelușului este prea mare pentru bazinul mamei);
· Distocia de dinamică și de dilatație;
· Prezentație transversă, pelviană sau cranian deflectată;
· Hipertensiune arterială asociată sarcinii necorectată medicamentos;
· Sarcină multiplă;
· Uter cicatriceal;
· Ruptura uterină;
· Patologia placentară (placenta praevia, accreta, percreta,dezlipire prematură de placentă normal inserată) ;
· Patologia cordonului ombilical;
· Infecții cu transmitere materno-fetală;
· Suferință fetală acută;
· Suferință fetală cronică;
· Izoimunizarea în sistem RH.
Cum influențează nașterea cezariană sănătatea bebelușului
Din ce în ce mai multe studii arată că bebelușii născuți prin cezariană sunt expuși la alte bacterii sau alți factori fizici și medicali care le influențează dezvoltarea și sănătatea, față de bebelușii născuți vaginal. O naștere prin cezariană poate afecta dezvoltarea sistemului imunitar și poate crește riscul de alergii și astm, pentru că bebelușii nu mai intră în contact cu bacteriile bune din canalul de naștere, iar acest lucru influențează microbiota – arată cel mai mare studiu legat de modul în care nașterea afectează microbiota, realizat de University College London în 2019. Bebelușii născuți prin cezariană sunt privați de bacteriile benefice, iar intestinul lor găzduiește bacterii periculoase, frecvent întâlnite în mediul spitalicesc – se arată în acest studiu. Și riscul de obezitate în copilărie și mai târziu în viață este asociat cu o naștere cezariană în cazul mamelor diabetice, obeze, cu feți macrosomi. Iar alte studii, precum cel care a analizat performanțele cognitive ale copiilor de 4-9 ani născuți prin cezariană sau vaginal, pornind de la datele unei cercetări pe un lot de aproape 4000 de copii, arată că există diferențe și în ceea ce privește performanța cognitivă pentru bebelușii născuți prin cezariană.
Nu intra în panică, însă: chiar dacă o problemă de sănătate a ta sau o suferință a bebelușului impune necesitatea efectuării unei operații de cezariană, medicul tău va avea grijă ca această procedură să fie cât mai puțin riscantă și ca bebelușul tău să aibă un început bun în viață.
