Nașterea prin cezariană, față de cea naturală, poate determina anumite diferențe în ceea ce privește imunitatea și expunerea precoce la microbi a nou-născuților. Microbiomul uman are un impact mare asupra sănătății, perturbările fiind asociate cu diverse tulburări (imunitare), de la alergii și obezitate până la boli intestinale inflamatorii1 . Mai mult, studii recente au demonstrat importanța microbiomului intestinal timpuriu pentru sănătatea neonatală2 . Tractul gastrointestinal deține, astfel, un loc important în ceea ce privește menținerea sănătății umane pentru că găzduiește un număr mare și divers de bacterii comensale3 , sau bacterii „bune”, adică acele microorganisme care trăiesc şi se dezvoltă în organismul uman fără a-i produce daune, ci având rol benefic. Colonizarea microbiană începe de la naștere și continuă timp de aproximativ 3 ani, până când flora microbiană (microbiota) devine asemănătoare cu cea a adultului4 . Tipul de naștere influențează dezvoltarea microbiotei intestinale, așa că o să vedem mai jos diferențele majore între cele două:
Microbiomul nou-născuților prin naștere pe cale vaginală
- Colonizarea microbiomului : bebelușii sunt expuși la microbiota vaginală a mamei și a diverselor microorganisme prezente în canalul de naștere, fapt care joacă un rol important în stabilirea microbiotei intestinale a sugarului și stimularea sistemului imunitar pentru a recunoaște și a lupta împotriva unor agenți patogeni.
- Riscul de infecții, alergii și boli autoimune : comparativ cu sugarii născuți prin cezariană, cei născuți pe cale vaginală au un risc mai scăzut de infecții, alergii sau boli autoimune pe parcursul vieții datorită expunerii la microbiota vaginală, care le întărește sistemul imunitar. Însă, la nașterile vaginale există riscurile de a transmite anumite virusuri sau bacterii pe care mama le poate avea precum virusul hepatitei B, C, virusul herpetic, bacteria care cauzează infecția cu streptococul de grup B etc. De aceea, este important ca înainte de naștere, să te consulți cu mediul obstetrician și să faci testele de depistare pentru toate afecțiunile care pot fi transmise în timpul nașterii.
Microbiomul nou-născuților prin operație cezariană
- Colonizarea microbiomului : bebelușii născuți prin cezariană pot avea un microbiom intestinal inițial diferit față de cei născuți în pe cale vaginală, deoarece nu sunt expuși la populația microbiană din canalul de naștere al mamei, fapt care poate afecta, consecutiv, dezvoltarea inițială a sistemului imunitar. Nașterea prin cezariană poate conduce la o diversitate redusă a bacteriilor intestinale 5 și poate întârzia colonizarea cu cele benefice, precum Bifidobacterium, sau chiar poate crește numărul de bacterii dăunătoare 6. Bacteriile benefice pot fi transferate de la mamă la sugar și prin contactul piele pe piele și procesul de alăptare, demonstrându-se faptul că 28% din bacteriile din microbiomul sugarului sunt derivate din laptele uman și 10% din zona pigmentată a pielii din jurul mameloanelor mamei la naștere.7
- Riscul de infecții, alergii și boli autoimune : nașterea prin cezariană a fost asociată cu efecte adverse asupra dezvoltării imune, crescând riscul de apariție a infecțiilor, alergiilor și tulburărilor inflamatorii8. Colonizarea întârziată și, implicit, cantitatea redusă de bifidobacterii de la nivelul microbiomului în primele trei luni de viață, pot crește riscul de infecții respiratorii, boli autoimune și de obezitate9. În urma unui studiu care a urmărit sugarii timp de 5 ani, s-a observat că cei născuți prin cezariană au avut un risc cu 10% mai mare de infecții care au necesitat spitalizare, comparativ cu cei născuți pe cale vaginală (ex. infecțiile gastrointestinale, respiratorii)10.
Este important să menționăm faptul că sugarii se pot dezvolta sănătos indiferent de tipul nașterii. Fiecare nou-născut este unic, iar dezvoltarea imunitară este influențată pe parcursul vieții de o combinație complexă de factori, precum alimentația în primii ani de viață, genetica, expunerea la mediul înconjurător etc. De exemplu, în primii ani de viaţă, sugarii sunt expuși frecvent la flora microbiană de la nivelul pielii mamei, pentru că intră în contact cu aceasta (în timpul alăptării), pentru că își introduc mâinile, picioarele și diverse obiecte în gură, fără ca acestea să fie igienizate, ating cu mâinile diverse suprafețe și apoi le duc la nas, ochi, gură etc. Copilul își formează sistemul imunitar prin interacțiunea cu mediul înconjurător așa cum este el, cu bune și rele, pentru că sistemul nostru imunitar se adaptează acestui mediu pentru a reuși să-i facă față.
Cel mai bine este să lucrezi în strânsă colaborare cu medicul pediatru pentru a asigura sănătatea și dezvoltarea optimă a copilului tău.
Dacă ai nevoie de suport în sarcină, alăptare sau în nutriția primilor ani ai bebelușului ne poți scrie direct pe site sau ai la dispoziție adresa de e-mail și un număr de telefon.
1https://www.nature.com/articles/s41467-019-13014-7
2https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fimmu.2014.00427/full
3https://www.nature.com/articles/s41467-019-13014-7
4https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fimmu.2014.00427/full
5Neu J, Rushing J: Caesarian versus vaginal delivery: long-term infant outcomes and the hygiene hypotesis. Clin Perinatol 2011;38;321-331
6Nagpal R, et al. Frontiers in Microbiology. 2017; 8:1388; Nagpal et al. Sci rep. 2017;
7https://jamanetwork.com/journals/jamapediatrics/article-abstract/2625334
8https://www.nature.com/articles/s41467-019-13014-7
9Korpela and de Vos Curr Opin Microbiol. 2018; 44:70-78.; Martin, et al. PLOS one. 2016;
10https://journals.plos.org/plosmedicine/article?id=10.1371/journal.pmed.1003429
